Bilanțul sezonului 2026 în solar: ce a susținut nutriția, înflorirea și fructificarea, Plan pentru 2027

de Neagu Andreea 29 octombrie 2026

Sezonul 2026 a arătat, mai clar ca oricând, că nutriția culturilor în solar nu înseamnă doar aplicarea unui îngrășământ, ci gestionarea unui sistem fragil: temperatură, umiditate, rădăcini, polenizare, dăunători și momentul aplicărilor. La tomate, ardei și castraveți, diferența dintre un solar profitabil și unul cu pierderi s-a făcut prin reacția rapidă la stres și prin menținerea unui echilibru între vegetație, înflorire și legare.

Contextul sezonului 2026 în solar

Anul 2026 a pus legumicultorii români în fața unei combinații dificile: nopți reci și zile calde, variații bruște de temperatură, costuri de producție în creștere și presiune fitosanitară ridicată. În aprilie, în sudul și centrul României, zilele au ajuns la 17–20°C, în timp ce nopțile au coborât uneori la 0°C sau sub zero — un tipar care a afectat direct creșterea, înflorirea și legarea fructelor în solarii.

Pentru ardei, sub 10°C plantele practic nu mai cresc, sub 6°C florile pot avorta, iar sub 1°C există risc de moarte a plantelor. În același timp, încălzirea nocturnă a devenit o povară financiară: estimările publicate indicau costuri de aproximativ 500 lei/noapte pentru 1.500 mp și 1.000 lei/noapte pentru 3.000 mp, în funcție de sistemul folosit.

La tomate, condițiile din solar au favorizat atât problemele de cuajare, cât și boli specifice spațiilor protejate. Oficiile fitosanitare au avertizat în 2026 asupra manarii, alternariozei, fuzariozei și pătării cafenii, toate fiind favorizate de umiditate ridicată, condens și ventilație insuficientă.

Schema de nutriție aplicată în 2026

O schemă eficientă de nutriție în solar trebuie construită pe faze de vegetație, nu pe un calendar fix. În 2026, cele mai bune rezultate s-au obținut acolo unde fermierii au combinat irigarea prin picurare, fertilizarea echilibrată și biostimulatorii folosiți în momentele de risc: după transplant, la înflorire și în perioada de creștere intensă a fructelor.

Începutul vegetației și înrădăcinarea

După plantare, obiectivul principal este refacerea rapidă a sistemului radicular și evitarea stării de șoc. Rădăcinile sănătoase ajută planta să suporte mai bine oscilațiile de temperatură și să valorifice mai uniform apa și elementele nutritive din sol.[ecoganic]

În această perioadă, excesul de azot poate produce plante viguroase, dar dezechilibrate, cu frunziș abundent și înflorire slabă. Sursele tehnice publicate în 2026 recomandă evitarea forțării creșterii vegetative în episoadele de căldură și menținerea unui echilibru nutrițional, inclusiv potasiu, calciu și bor, în funcție de analiza solului sau a frunzelor.

Stimularea înfloririi și legarea fructelor

Căderea florilor a fost una dintre cele mai discutate probleme în 2026, mai ales la tomate și ardei. Stresul termic, variațiile dintre zi și noapte, udarea neuniformă și dezechilibrele nutriționale pot reduce polenizarea și pot determina avortarea florilor.

Pentru protejarea înfloririi, recomandările publicate în 2026 au punctat mai multe direcții:

● Menținerea unei temperaturi nocturne de minimum 15–18°C în solar.

● Aerisirea progresivă dimineața, fără curenți reci și bruști.

● Udare prin picurare, fracționată, pentru o umiditate constantă în zona rădăcinilor.

● Umbrire temporară în orele de vârf, fără a reduce excesiv lumina necesară fotosintezei.

● Aplicarea de biostimulatori pentru culturi în solar și utilizarea unor fertilizanți foliari în momentele critice de înflorire și legare pot contribui la susținerea dezvoltării culturilor, în funcție de condițiile de mediu și de necesarul nutritiv al plantelor.

Un exemplu de abordare comunicată în 2026 pentru tomate și ardei în perioade cu zile calde și nopți reci a fost combinația dintre biostimulatorul Atonik, fertilizantul foliar NutriLeaf 20-20-20 și adjuvanți precum NU-FILM P, cu dozele orientative de 60 ml/1.000 mp, 250 g/1.000 mp și, respectiv, 30 ml/1.000 mp. Dozele finale trebuie însă validate întotdeauna conform etichetei fiecărui produs și adaptate la starea culturii.

Susținerea fructificării și calitatea fructelor

În faza de umplere a fructelor, plantele au nevoie de un aport constant de apă și de un echilibru între potasiu și calciu. La tomate, lipsa ori fluctuația calciului poate favoriza putregaiul apical, în timp ce dezechilibrele de bor pot contribui la avort floral și crăparea fructelor.

Udarea neregulată este deosebit de periculoasă: abaterile bruste de la regimul de irigare se pot vedea în fruct în aproximativ 48 de ore, prin crăpare, deformare sau probleme de calibrare. De aceea, în 2026, irigarea prin picurare cu norme fracționate și monitorizarea umidității din zona rădăcinilor au fost printre cele mai recomandate soluții.

Rezultatele obținute în sezonul 2026

Unde s-a reușit menținerea unui climat mai stabil, cu ventilație controlată, udare uniformă și nutriție adaptată pe faze, plantele au legat mai bine și au susținut recoltă prelungită. Dimpotrivă, loturile expuse la stres termic repetat, la condens prelungit sau la udare haotică au avut flori căzute, fructe mici, calibru neuniform și risc mai mare de boli.

Experiențele publicate în 2026 arată și importanța diversificării culturilor. Un producător intervievat de Revista Ferma a explicat că concentrarea multor solarii pe tomate în aceeași perioadă a contribuit la proliferarea bolilor și dăunătorilor, iar rotația și diversificarea pot reduce această presiune.

Ce a mers bine și ce nu a funcționat

Ce a funcționat

● Irigarea prin picurare, cu aplicări mici și frecvente, a susținut o umiditate constantă și a redus riscul de crăpare și putregai apical.

● Ventilația controlată a limitat condensul și umiditatea ridicată, factori-cheie pentru mana, pătarea cafenie și alte boli fungice.

● Mulciul termic a contribuit la menținerea temperaturii solului noaptea și la reducerea evaporării, reducând totodată umiditatea excesivă favorabilă bolilor.

● Biostimulatorii pe bază de aminoacizi, alge marine, humus și microorganisme au fost tot mai folosiți pentru a ajuta plantele să treacă mai ușor peste stresul termic.

● Plasele anti-insecte, capcanele cu feromoni și monitorizarea au devenit elemente de bază în gestionarea dăunătorilor, inclusiv a Tuta absoluta.

Ce a creat dificultăți

● Oscilațiile termice au afectat înflorirea, polenizarea și legarea fructelor, mai ales la tomate și ardei.

● Costurile cu energia și încălzirea au crescut presiunea economică asupra fermierilor, cu estimări de majorare a costurilor de producție între 20 și 40% față de 2025.[agro-tv]

● Umiditatea ridicată și condensul au favorizat mana, pătarea cafenie, alternarioza și alte boli ale spațiilor protejate.

● Dăunătorii, în special musculița albă, tripsul, Tuta absoluta și virusul TSWV, au necesitat un management integrat, nu doar tratamente repetate.

● Excesul de azot sau fertilizarea neadaptată a putut accentua dezechilibrul dintre creșterea vegetativă și fructificare.

Soluțiile validate în 2026

Pentru sezonul 2027, lecția principală este că soluțiile trebuie combinate, nu aplicate izolat. Protecția termică, irigarea, nutriția, ventilația și protecția fitosanitară funcționează ca un sistem.

Problema din solar	Soluții recomandate în 2026
Căderea florilor și cuajare slabă	Menținerea noaptea la 15–18°C, umbrire temporară, udare uniformă prin picurare, biostimulatori și fertilizare foliară la înflorire.
Stres termic în zilele caniculare	Aerisire controlată, umbrire în intervalul 11:00–16:00, mulci și irigare dimineața, la baza plantelor.
Boli fungice și condens	Ventilație dimineața devreme sau seara, irigare la bază, eliminarea resturilor vegetale, dezinfectarea solarului și defolierea etajului inferior.
Tuta absoluta și alți dăunători	Plase anti-insecte, capcane cu feromoni, monitorizare regulată, rotație și alternarea măsurilor de combatere.
Fructe crăpate sau putregai apical	Regim constant de apă, echilibru calciu–potasiu, fertilizare adaptată și evitarea variațiilor bruște de umiditate.
Costuri ridicate cu încălzirea	Izolație și retenție termică, mulci, automatizarea ventilației și planificarea culturii astfel încât înflorirea să nu coincidă cu cele mai reci nopți.

Planul pentru sezonul 2027

Pentru 2027, planul de nutriție în solar ar trebui să pornească de la trei întrebări: ce stres a repetat sezonul 2026, ce faze ale culturii au fost afectate și ce date există despre temperatură, umiditate, irigare și producție. Fără aceste observații, fertilizarea rămâne reacțivă, în loc să devină preventivă.

Un calendar orientativ poate include:

După transplant: stimularea înrădăcinării și evitarea stării de șoc, cu accent pe rădăcini și pe o udare uniformă.
Înainte și în timpul înfloririi: susținerea polenizării și a legării, cu biostimulatori și fertilizare foliară echilibrată.
La legarea fructelor: trecerea treptată spre o nutriție care susține calibrul, fermitatea și uniformitatea fructelor.
În perioadele de stres: intervenții rapide prin ventilație, umbrire, udare corectă și biostimulare, fără a forța creșterea vegetativă cu azot.
După recoltă: igiena solarului, eliminarea resturilor vegetale, dezinfectarea și planificarea rotației pentru reducerea inoculului de boli.

Bilanțul sezonului 2026 confirmă că nutriția culturilor în solar este decisivă atunci când este integrată în managementul întregii culturi. Fermierii care au combinat irigarea prin picurare, ventilația controlată, protecția termică, biostimulatorii și un plan fitosanitar preventiv au avut șanse mai mari să păstreze înflorirea, să îmbunătățească legarea fructelor și să susțină o recoltă uniformă.

Pentru 2027, obiectivul nu este doar „să fertilizăm mai mult”, ci să fertilizăm mai inteligent: în momentul potrivit, cu produsul potrivit și în funcție de starea reală a plantelor. Aceasta este direcția în care Aectra poate poziționa nutriția și biostimularea ca parte a unui plan agronomic complet pentru solarii.